Mari mituri ale Marii Depresiuni

Jurnalist independent, profesor, președinte și consilier a numeroase organizații din întreaga lume, Lawrence W. Reed, cunoscut și sub numele de Larry Reed, este unul dintre cei mai importanți popularizatori ai ideilor liberale în secolul al XXI-lea.

Născut (pe 29 septembrie 1953) și crescut în Beaver Falls, Pennsylvania, Statele Unite, el și-a petrecut o lungă perioadă din viață în Midland, Michigan, unde a făcut cunoștință cu viața universitară, în calitate de profesor la Universitatea Northwood (1977-1984), fiind președinte al Departamentului de Economie,  în perioada 1982-1984. Începând cu anul 2010, locuiește în Newman, Georgia.

Licențiat în economie la Grove City College (1975), instituție care i-a acordat premiul Grove City College Distinguished Alumni Award, Lawrence W. Reed a obținut o diplomă de master în istorie la Universitatea Slippery Rock (1978), ambele în Pennsylvania. Pe lângă studiile de licență și master, a absolvit cu brio două programe doctorale, în administrație publică, la Universitatea Central Michigan (1994), și în drept, la Universitatea Northwood din Midland (2008).

Timp de douăzeci și unu de ani, a ocupat funcția de președinte al Centrului Mackinac pentru Politici Publice din Midland, Michigan (1987-2008), un ”think tank” liberal, a cărui misiune de bază se concentrează asupra cercetărilor politice și programelor educaționale. Pe 1 septembrie 2008, Lawrence W. Reed a devenit cel de-al zecelea președinte emerit al Fundației pentru Educație Economică (FEE). Considerată drept  cea mai importantă organizație libertariană din Statele Unite ale Americii, FEE este o instituție non-profit, fondată în 1946, cu scopul de a analiza și promova filosofia libertății, de a educa viitorii lideri, de a le insufla principii economice, juridice și etice bazate pe libertatea individuală, proprietatea privată și economia de piață liberă. Ludwig von Mises, F.A. Hayek sau Milton Friedman sunt doar câțiva dintre cei mai mari gânditori ai epocii moderne care au publicat lucrări sau au susținut prelegeri în cadrul Fundației.

Foarte bun cunoscător al problemelor economice și politice, Lawrence W. Reed a activat ca jurnalist independent în numeroase țări din lume, ceea ce i-a permis să obțină informații despre hiperinflația din America de Sud, piețele negre din spatele Cortinei de Fier, reformele din China și Cambodgia sau războiul civil din Nicaragua și Mozambic.

În prezent, deține funcția onorifică de consilier în cadrul mai multor organizații internaționale, printre care se numără Bear Creek Nature Center din Chattahoochee Hills sau Newnan Carnegie Library Foundation.

Cariera sa prolifică de scriitor, îmbinată cu afilierile sale profesionale, a condus la publicarea a peste două mii de articole, în diverse reviste. The Wall Street Journal, Christian Science Monitor sau Detroit News sunt doar câteva dintre redacțiile care au publicat ideile autorului nostru.

Reed este un susținător al Școlii Austriece de Economie, se identifică puternic cu ideile unor mari gânditori, precum Ludwig von Mises sau Friedrich August von Hayek. Cu o exigență intelectuală desăvârșită, consideră că nicio școală de gândire nu deține toate răspunsurile, însă crede cu tărie că Școala Austriacă de Economie oferă cele mai potrivite perspective, analizând economia cu instrumente adecvate și oferind cele mai fructuoase metode de gândire. Drept dovadă a interesului său special pentru promovarea libertății, își transpune credințele și ideile în scrierea a opt cărți. În același timp, activează ca profesor la Universitatea Northwood, conduce un seminar anual ”Freedom Seminars”, pentru a promova filosofia libertății printr-o economie de piață liberă, în care demonstrează faptul că elementul-cheie în dezvoltarea unei națiuni este libertatea individuală.

Mari mituri ale Marii Depresiuni este una dintre cele mai populare lucrări ale autorului printre adevărații prieteni ai libertății. Avem de-a face cu o carte de mici dimensiuni, care analizează, în linii generale, adevărata origine a Marii Depresiuni, declanșată în anul 1929. Direcțiile de analiză se concentrează asupra demontării marilor mituri născute în anii 1930 și în epoca imediat următoare, prin sintetizarea a cel puțin doisprezece ani de istorie, într-un număr redus de pagini, dar pline de informații esențiale pentru înțelegerea acelor vremuri.

Marea Depresiune, cel mai profund colaps economic din istoria lumii moderne, care a început în anul 1929 și a durat mai bine de un deceniu, a condus la schimbări fundamentale în teoria și practica economică. Deși își are originea în Statele Unite ale Americii, Marea Depresiune a avut un impact profund asupra națiunilor din întreaga lume, conducând la scăderi masive ale producției idustriale, la deflație acută și rate ridicate ale șomajului. Accentuată de o serie de intervenții guvernamentale, Marea Depresiune a fost marcată de prăbușirea bursei de valori (1929) și de panica bancară, manifestată în anii 1930 și 1931.

Lucrarea analizată în aceste pagini face parte din familia cărților care doresc să examineze natura și cauzele reale care au condus la un dezastru fără egal în anii 1930. Urmărind fundamentul acestuia și condițiile generale care au declanșat depresiunea, Lawrence W. Reed construiește scheletul cărții în jurul a patru faze consecutive: politica monetară și ciclul economic, dezintegrarea economiei mondiale, politica New Deal și Legea Wagner, pentru a evidenția, în esență, că Marea Depresiune nu trebuie văzută ca un fenomen unic, ci ca o serie de evenimente. Cauzele declanșatoare pentru fiecare fază în parte au fost diferite, însă consecințele s-au dovedit a fi identice: apariția șomajului și stagnarea afacerilor.

Privind în profunzime, politica monetară și ciclul economic pot fi explicate cu ajutorul teoriei ciclului economic. Teorie este elaborată și prezentată de către economiștii Școlii Austriece, care arată că la baza ciclurilor economice stă expansiunea creditului bancar, indusă de rate ale dobânzilor artificial scăzute. Înainte de marea prăbușire din 1929, Ludwig von Mises și Friedrich von Hayek s-au numărat printre puținii economiști care au atras atenția asupra problemelor generate de politicile băncilor centrale, bazate pe manipularea ofertei de bani și a creditului. La sfârșitul anilor 1920, Mises și Hayek susțineau că decizia adoptată de către Sistemul Federal de Rezerve, de a micșora rata dobânzilor, ar putea distorsiona structura economică, că expansiunea monetară ar induce efecte nocive asupra producției și capitalului, conducând, în cele din urmă, la un dezastru fără precedent.

Pe de altă parte, economistul britanic John Maynard Keynes considera că adevărații vinovați sunt oamenii de afaceri, care, prin refuzul lor egoist de a cheltui suficienți bani pentru a ameliora sau a îmbunătăți puterea de cumpărare a populației, conduc sistemul produc la stagnare și șomaj. Ipotezele economistului britanic erau în disonanță cu premisele promovate de Hayek. Keynes și Hayek au explicat Marea Depresiune utilizând teorii opuse ale ciclului economic. În viziunea lui Keynes, colapsul economic a fost generat de un surplus de economisire (în raport cu investițiile). Dimpotrivă, pentru Hayek, cauza era reprezentată de un exces de investiții (în raport cu nivelul economisirii).

Keynes a respins ideea conform căreia economia va reveni la o stare naturală de echilibru. A susținut o politică fiscală anticiclică, potrivit căreia, în perioadele de recesiune economică, guvernul ar trebui să recurgă la cheltuieli publice derivate dintr-un deficit bugetar. Acest lucru ar contrabalansa scăderea investițiilor și ar contribui la stimularea cheltuielilor de consum, cu scopul de a stabiliza cererea agregată.

Însă cu toți ar trebui să înțelegem faptul că un guvern care pompează mai mulți bani în economie nu face nimic altceva decât să prelungească agonia. Marea Depresiune este cel mai potrivit exemplu pentru a sublinia, esențialmente, că gonflarea cantității de bani, prin măsuri intervenționiste, conduce la alte intervenții guvernamentale, la suprimarea libertății, la un grad mai ridicat de control politic și birocratic. În această ordine de idei, autorul încearcă să demonstreze, în paginile cărții, faptul că prăbușirea bursieră din 1929 a constituit o consecință logică a măsurilor economice din anii 1920. În schimb, politicile și intervențiile guvernamentale adoptate ca răspuns la aceasta au exacerbat și prelungit efectele economice nocive pe o perioadă de aproximativ un deceniu.

Prin scrierea acestei lucrări, Reed desființează punctul de vedere convențional, care persistă printre contemporani, cu privire la criticile aduse capitalismului de piață liberă în detrimentul politicilor guvernamentale distructive. Deși mulți aduc acuze nedrepte capitalismului de piață liberă și susțin că acesta s-a „autodistrus”, intervențiile dăunătoare ale guvernului au constituit cauza principală prelungirii perioadei de haos și incertitudine.

În esență, multe recesiuni economice au avut loc în istoria economică contemporană, dar niciuna nu a fost comparabilă cu Marea Depresiune. Pe de altă parte, puține lucrări transpun epoca în cauză cu acuratețe și claritate, așa cum o face autorul Lawrence W. Reed, în cartea Mari Mituri ale Marii Depresiuni.

Adina Dulcescu